Multumim pt frumoasele sfaturi pe care ni le dati. Doamne ajuta tuturor!

Haruri si daruri! Ce frumos!

Doamne ajută părinte!Sa ajute bunul Dumnezeu pe toata lumea!Si pe toti copilașii din lume!

Va mulțumesc părinte pentru frumoasele și bunele sfaturi. Îmi sunt de mare folos. Pt fetița mea.

Mulțumim foarte mult părinte...multumesc Adela si Cove pt emisiunea asta frumoasa ce o prezentați.

Sărut mana părinte. Vreau sa va spun ca ascult cu drag cuvântările dv, am remarcat cu cata înțelepciune și blândețe explicați oamenilor ce trebuie sa facă, eram sătulă numai de reguli și canoane, chiar dacă Omul ar fi dorit sa se schimbe din pricina sarcinilor ce primeau renunță părând i foarte greu. Dacă nu ai iubire dragoste și mila nimic nu ai.

Va multumim parinte, pentru sfaturile frumoase si educative!🙏🍀

Vă mulțumim foarte mult din suflet, părinte, pentru sfaturile foarte frumoase pe care ați vorbit și despre educativele copilului. Cristina (mama mea) are 1 băiat și o fată. Și dăm slava lui Dumnezeu pentru binecuvântare și pentru fericire. Doamne ajută, părinte și Duhule sfinte. Amin. Amin. Amin. 🙏🙏🙏🙏🙆

Mulțumesc frumos pentru mesaj transmis Pr. Dumnezeu să lumineze mintea și viața la toată lumea. Mulțumim frumos și celor care s-au ostenit să iasă bine emisiune. 👏👍

Sarut mâna Părinte! Mă iertați vă rog, nu v-am mai deranjat cu alte întrebări, dar acum deja suntem in impas, iar Părintele nostru duhovnic este în concediu. Mie nu mi-a fost dat de la Dumnezeu să am copii, nu din probleme medicale, însă după divorțul de prima mea soție, care n-a vrut copii cu mine și doar m-a amăgit câțiva ani buni, 4,5 ani în căsnicie toxică și alți vreo 2,5 ani înainte și după, de relație consensuală mult mai îmbunătățită după divorț, dar totuși am cerut divorțul într-un final. Dar după ce ea și-a făcut altă relație ciudată și un tratament pt.desfundarea trompelor uterine înfundate în urma unui avort, dinainte de relația noastră, i s-a deschis brusc "apetitul" pt.a face copii (inclusiv și mai ales cu mine, ca "alternativă"!), dar tocmai când viața mea tocmai era într-o schimbare majoră, financiar, social și mai ales familial, deci în urma inconstanței și a șantajului ei emoțional, ne-am despărțit definitiv și mulți ani am crezut că poate am fost eu de vină pt.nehotărârea mea de atunci, însă după ce am așteptat atâția ani...mi-am pierdut încrederea și speranța pt.o familie cu copii, intervenind totodată intensiv și părinții ei, care nu erau tocmai un neam de "soi bun", bețivi, ca si taică-miu, dealtfel, dar ai mei măcar erau mai școliți și mult mai indulgenți. Așa am ajuns după alți 16 ani la o nouă căsnicie cu o mamă a unui băiat ce avea deja 18 ani atunci, în 2011, iar acum, deși am o soție bună, practicantă ortodox, ca și mine, nu am reușit în niciun fel să-l convingem să meargă și el la biserică măcar de sărbători și măcar ocazional Duminicile, însă de 3 ani s-a mai mutat și la București și sunt sigur că și mai mult nu-l mai interesează mersul la biserică și acum mai avem și temerea de a nu se fi "combinat" cu vreo sectantă, iar tocmai că tot amână căsătoria în mod inexplicabil și oricum nevizitandu-ne nici cu părinții ei (nu i-am cunoscut niciodată noi, chiar dacă am fost până la București o dată, special pt.el, când era bolnav, dar ne-am întâlnit la un Mall din București, doar cu el si din voia lui!). Așadar, după încă 2 ani de așteptare "să dansăm la o nuntă anunțată cu surle și trambite..."ruginite între timp" :)) și după ce am observat că evită să facă treburi firești ca și creștin ortodox, de Paște și Crăciun, am refuzat să le mai tolerez vizitele! Vroiam, dacă aveți puțin timp și bunăvoință să-mi spuneți dacă am greșit din nou cu hotărârea mea categorică, reproșurile venind în cascadă din partea nevesti-mii, că i-aș fi îndepărtat voit, însă după multitudinea experiențelor mele din trecut, recunosc că tot eu am forțat îndepărtarea lui "controlată", fiind deja la "vremea marilor schimbări" din viața lui de viitor bărbat (pt.că soția mea, ca unic părinte, îl tot "sponsoriza" încă, masiv și permanent, chiar și după majorat), el nevrând să muncească nicicum, cu toate că la acea vreme nu luase nici BAC-ul. Dar ulterior, din cauza necesităților lui personale, și-a găsit, forțat de împrejurări, un serviciu, de vară, iar după încă o iarnă "chinuită", cu servici ocazional și după ce a reușit să intre într-un final la o facultate din Constanța, a găsit prin Facebook, pe actuala lui prietenă-concubină și s-a mutat la părinții ei din București, în anul 2 de facultate și au trecut deja 3,5 ani de atunci, perseverand profesional permanent, dar nu și spiritual, din contră, parcă este și mai rău decât inainte. Vă mulțumesc mult, dacă ați avut răbdare de a-mi asculta această spovedanie, cât am putut de mult, scurtată, vă sărut dreapta și Doamne ajută!

Doamne ajută la toți oamenii .

Faceti o treaba buna ! In sf face si Pro-ul ceva constructiv educativ

Mulțumesc mult Părinte pentru sfaturi eu am 1 fetiță și 2 băieți