Au trecut ani buni de la lansarea acestei parodii! Îmi amintesc că Daniel Buzdugan şi Mihai Morar au difuzat-o într-o dimineaţa la Radio Zu şi în câteva zile deja circula prin internet. Am realizat după atâta vreme şi o variantă video.
Toţi românii care au trecut măcar prin şcoala primară au învăţat că există o baladă numită “Mioriţa” care povesteşte despre un cioban moldovean pe care se pregătesc să îl ucidă ciobanul ungurean şi cu cel muntean. Resemnată, victima îi spune mioarei năzdrăvane cum ar dori să moară. Dascălii le vorbesc elevilor despre transfigurare şi resemnare.
Istoricul Alex Mihai Stoenescu, în volumul 2 al cărţii sale “Istoria loviturilor de stat în România”, Editura RAO, 2010, paginile 410 - 411, afirmă următoarele:
“Cercetări recente ale Şcolii româneşti de etnografie şi folclor afirmă că balada Mioriţa, în forma cunoscută de noi astăzi, nu este mai veche de secolul al XIX - lea şi se postează cu totul marginal faţă de filonul liric popular cel mai vechi. Povestea absurdă a ciobanului român care află că va fi asasinat de fraţii săi, ce provin obligatoriu din alte provincii româneşti (Transilvania şi Muntenia), că va pieri pentru a i se fura oile, şi faţă de care el, moldoveanul, se resemnează, este probabil cea mai mare cacialma trasă vreodată românilor. Nimic mai degradant decât transformarea esenţei mitice a tradiţiei româneşti a oieritului într-o crimă pentru jaf în faţa căreia victima visează la stele.
Originea curată a acestei balade multilate în conţinut şi formă a fost identificată în Transilvania, sub consistenţa rezistentă şi profundă a Colindei păcurarului (de la pecus, pecoris - turmă, în lb. latină), în care este vorba despre o confrerie a ciobanilor compusă din iniţiaţi, în care membrii sunt fraţi în accepţiunea mitică, relevată exemplar de Mircea Eliade, şi care ne duce cu gândul la capnobaţii umblători pe nori. Din această confrerie arhaică, cel mai tânăr doreşte să iasă, într-o variantă, prin încălcarea jurământului de castitate. Pentru asta este pedepsit ritual prin excludere, fiind considerat mort pentru fraţii săi”.
Istoricul Alex Mihai Stoenescu prezintă şi o listă de lucrări ale unor autori reputaţi în care este demonstrat falsul realizat de Vasile Alecsandri prin publicarea aşa-zisei “Mioriţe”.
Fiindcă prin predarea la şcoala primară şi prin intrarea sa în fondul de bază al conştiinţei sociale acest fals fabulos, această “cacialma” ne-a influenţat enorm ca neam, în ultimul secol şi în prezent, este bine de ştiut adevărul.
De ştiut, de recunoscut, de împărtăşit tuturor.