Chapters: 0:00 Teaser 1:59 Numismatic basics 14:44 Production and circulation of money 17:47 Coinage in the Romanian Principalities 22:09 Coins of Vlad the Impaler and his contemporaries 26:00 Conclusions
Пікірлер: 72
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
Donații prin PayPal: www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=S4CCCCY8RQ7HY sau Revolut: revolut.me/draculianum Măcar de-o cafea pentru harnicul nostru editor. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- If you would like to support us in our research work and our mission to publish all documents about Vlad the Impaler, please subscribe and make a small donation via PayPal: www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=S4CCCCY8RQ7HY At least please give a coffee to our hardworking editor.
@generatiiimpreuna4 ай бұрын
Sărut mâna, Măria Ta, ISTORICUL, pentru informații!
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
Cu plecaciune pana la pamant, boier dvs.
@iuliansandu43624 ай бұрын
Pentru un pasionat de istorie acest canal este o mina de aur
@mihainitu39874 ай бұрын
Sunteți formidabil ! O plăcere (puțin spus) să vă ascult !!!🤗
@artursalaur4 ай бұрын
Vă urmăresc mereu cu drag și interes! Sunteți o rază de lumină în tot acest abis de incertitudine istorică.
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
Vă mulțumim mult pentru apreciere și pentru sprijinul Dvs.!
@danvasii98844 ай бұрын
Mulțumim domniei voastre, biv-vel-logofete și Dumniezău să vă alduiască dupre mare mila Sa!
@user-ix7ls9hl1m4 ай бұрын
Interesante informații.Mulțumesc și Domnul fie cu voi.❤❤❤❤😊😊😊😊😊
@octavianvulpe50773 ай бұрын
Foarte interesant ! Mulțumim! 🤠
@ionion90364 ай бұрын
Ne place tare!
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
Ne bucuram tare!
@twittroll4 ай бұрын
Mulțumesc un episod foarte interesant ❤❤😃👏👏!! munca dumneavostra este onorabilă și deosebită...în ceea ce privește episodul am reușit să prefigurez și eu niște lucruri și asta mă bucură...cu mențiunea ca acum mi-am dat seama ca exemplul pe care l-am dat se referă la livrele de argint franceze și unele care fac referință la un secol XIV mai degrabă...oricum concomitent probabil și ducatul venețian începea să prindă pondere economică în evul mediu...🤔🤔🤔
@clausion4 ай бұрын
Ce simplu pare acum, cand avem moneda unica si de referinta, comparativ cu evul mediu. Multumim pentru material. Din pacate contributia mea este in akcea, mai va pana la ducati.😊
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
ajutorul dvs este si cel mai apreciat. Stiti cu e cu banutul vaduvei. Acesta este cel mai primit. De aceea va multumim la fel de raspicat. Si da, numismatica inainte de Carol I (si mai ales de Regulamentul Organic) era un haos de nedescris. Moneda nationala a usurat extrem de mult. Noi cei de azi nici nu ne putem inchipui cat de complicat era. Si totusi oamenii se descurcau surprizator de usor. Nu ma credeti, uitati-va in Marea Britanie, care inca mai foloseste nominale pe care eu unul nu le pot urmari logic. Si daca dupa ce acest sistem a fost simplificat de doua ori chiar. Si pt unii ca mine tot complicat a ramas. A, inca ceva: sistemul decimal a simplificat si el multe. Ceea ce englezilor le e cu totul strain. Si Dumnezeu sa va veseleasca!
@Calator.19874 ай бұрын
❤ Interesant video!
@Calator.19874 ай бұрын
Astăzi m'ați convins sa vă fiu abonat! 😊
@mihaivalureanu44894 ай бұрын
Felicitări pentru informații
@MZeki-gw2xg4 ай бұрын
Great video, very informative 👏
@valeriun4 ай бұрын
Vă mulţumesc pt. vlog. Foarte interesant atât filmul cât şi explicaţiile şi comentariile aferente. 👍👍👍👏👏👏
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
Vă mulțumim!!
@corneliuscalin81134 ай бұрын
Mulțumesc & RESPECT!
@remusjatarel74434 ай бұрын
Mulțumesc.
@mirceablaj13004 ай бұрын
Dens si interesant. Multumesc
@toothfairyte4 ай бұрын
Mulțumim!
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
Noi va multumim!
@goldcezar94714 ай бұрын
== EXCELENT VIDEO -- RESPEKT --
@chiraemanuel94344 ай бұрын
Ceva misto!
@tamarsicristian4 ай бұрын
Va multumim pentru acest continut extrem de calitativ! Cred ca ar fi foarte interesant sa explicati intr-un clip viitor cam ce valoare aveau banii pe atunci. Ce isi putea lua un mercenar din solda acestui spre exemplu si cam cat ar fi insemnat la banii de astazi. Desigur, asta daca exista suficiente date care sa faca posibila o astfel de estimare. Si Dumnezeu sa va veseleasca!
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
Va multumim pentru sprijin! Am notat propunerea Dvs. Mai avem alte video-uri in productie dar puteti fi sigur ca vom discuta in viitor intrebarile pe care le aveti! Cu stima, A.W.
@ladislautoth8644 ай бұрын
Imitații au fost și aproape perfecte,chiar perfecte;in ww2,lira sterlină și dolarul american fabricat în germania.atât Laszlo din Timișoara
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
alea se numesc FALSURI. Se pare ca nu ati invatat lectia din acest episod. :) Poate mai aruncati o privire, sa vedeti diferenta. Cu cele mai bune ganduri, AG
@SATELITROC4 ай бұрын
super , aveti ștofă de stand up
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
ehe, ce bine ar fi, dar nu cred... din pacate. Multumim oricum pt. aprecieri!
@DrequAngelic4 ай бұрын
Probabil de acolo avem termenul de acciză.
@clausion4 ай бұрын
Atat DEX-ul, cat si dictionarul etimologic al lui Vinereanu, zice ca vine din frantuzescul accise.
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
@@clausion evident este o gluma, insa cu riscul de a-l supara pe domn, nu m-am prins inca.
@generatiiimpreuna4 ай бұрын
Tot Alexandru Lăpusneanu… săracul… a dorit renașterea Statalității.
@vasilecodrea18754 ай бұрын
Buna ziua Am citit undeva ca, din cauza /frecarii/uzurii/manipularii/transportului , la fiecare 100 de ani cam 20% - 30% din metalul pretios din monede se pierdea. Intradevar, multe monede din muzee par a fii mai subtiri pe margini decit la centru. Este posibil asa ceva ? Ati auzit de aceasta teorie ? Va multumesc!
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
este inevitabil asa ceva. Va dau un exemplu mai la indemana, eu si colectionand asa ceva: monedele lui Carol I. Acestea au circulat toti cei 48 de ani cat a domnit. Asta inseamna ca primul leu, batut in 1870, inca mai circula in 1914 cand a murit Carol. Va dati seama cat de rar este 1 leu 1870 pe care se mai distinge cate ceva. Multe astfel de piesa arata pur si simplu ca niste saibe. Pe multe nici macar nominalul nu-l mia poti citi. Dar pe baza marimiii si greutatii aproximative iti pot da seama ce moneda e. Asa si in evul mediu, entichitate si orice perioada istorica. Mai exista insa o pb. si mai grava: monedele se tundeau de fff multe ori. Spre ex. cand ajungeau pe mainile unui zaraf fara scrupule. Daca ii treacau pe luna 1 milion de akcele prin maini si din fiecare decupa cu foarfeca ori pilea 0,02 grama, va dati seama ce de metal pretios facea? Din acest motiv s-au inventat la monede zimtii, bordurarea ori scrisul pe canta. Alteori monedele erau decupate intentionat pt. a fi transofrmate in alte nominale. Spre ex. am vazut o multime de monede moldovenesti de un gros carora li se decupase scrisul de pe margini si fusesera transformate astfel in jum. de grosi. Inclusiv de la Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare care au fost cei mai mari producatori de moneda moldoveneasca. Si Dumnezeu sa va veseleasca!
@vasilecodrea18754 ай бұрын
@@CorpusDraculianum Interesant. Va multumesc inca o data pentru raspunsul detaliat.
@nagyzoli4 ай бұрын
@Corpus Draculianum: Pe atunci era relatie 1 la 1 intre valorea unei monezi de aur si greutate monezii in aur. La fel si daca era folosit argintul. Deci, nu era neaparat nevoie sa fie moneda. Putea sa plateasca "x uncii" de aur, fara sa fie batut in forma de moneda
@clausion4 ай бұрын
Nu toata lumea umbla cu balanta dupa el. In plus, balanta ar fi trebuit sa fie de precizie si asta nu era un lucru tocmai usor pe vremea aceea. Cum stabileai daca aurul este pur, sau aliat si in ce masura aliajul continea aur? Moneda prezenta increderea de care se bucura emitentul ei. Un alt argument este ca exista o tendinta de a tezauriza aurul, dar monedele de aur aveau o sansa in plus sa circule.
@nagyzoli4 ай бұрын
@@clausion La fel cum a masurat Arhimede faimoasa coloana, masurand volumul de apa dislocat, comparat cu volumul de apa dislocat de obiectul etalon. Nu trebuia sa stii precis ce valoare are, ci doar daca sunt egale
@clausion4 ай бұрын
@@nagyzoli Si esti tu convins ca toti stiau in evul mediu despre metoda lui Arhimede? Si cine avea aur etalon? Asta insemna ca daca cineva iti dadea monede de 500 de grame tu trebuia sa ai la tine 500 de grame de aur pur. Asadar, ce propui tu este ca negustorul sa umble la el cu o balanta precisa, cu un etalon de aur (o cantitate suficient de mare) si cu un cilindru gradat cu precizie. Nu crezi ca mai degraba se lasa de negustorie? Sau poate era mai simplu cu monezi?
@nagyzoli4 ай бұрын
@@clausion Aurul nu prea era turnat lingou. Daca era lingou era stantat, gradat, etc, alta treaba. Citeste descrierile din epoca Vestului Salbatic din SUA. Majoritatea aveau pepite sau praf de aur. Nu trebuie sa ai 500 de grame, ci masori de 10 ori cate 50. Si cam orice taran stie de legea lui Arhimede (chiar daca nu stia ca ii zice asa) pentru ca era folosit la irigatii. Pana si strabunicul meu stia (a trait 102 ani, nascut in 1905). Oamenii din evul mediu nu era tampiti. Si nici atat de analfabeti precum se credea initial, inclusiv in randul taranimii. Negustorii cam stiau sa scrie sa citeasca si matematica. Pe vreme de razboi si urgie increderea in monede scade puternic. Cunoastem expresii inclusiv dini literatura de genul "o tolba de aur". Evident era mai simplu cu monezi, dar era cam greu sa faci populatia sa aiba incredere in noua ta moneda.
@clausion4 ай бұрын
@@nagyzoli Aurul ocupa volum mic, pentru ca are densitate mare. Ca sa masori de mai multe ori pentru cantitati mici, trebuie ca vasele sa aiba gradatii de mare precizie. 1 gram de aur ocupa un volum de 0,05 ml, deci e nevoie de 20 de grame de aur pentru a deplasa un volum de 1 ml de apa. Iti dai seama ca diferenta dintre aur si un aliaj sa zicem 50% aur si 50% argint este foarte mica, adica 0,01 ml per gram. Adica vei avea o diferenta de 1 ml de apa la 100 de grame masurate prin comparatie (aur pur si 50% aur, 50% argint). Ai si vreo referire istorica la faptul ca negustorii foloseau metoda lui Arhimede si ca aveau toate cele necesare si ca plateau sau acceptau plati in aur? Pentru ca altfel discutam ipoteze. Avem, in schimb, foarte multe referiri la plati facute cu monede. Si mai avem si o metoda cunoscuta in evul mediu de a testa aurul cu aqua regia (apa regala - un amestec de acid azotic si acid clorhidric), mentionata din secolul XIII si fiind atribuita lui Albertus Magnus.
@BGDNMMI4 ай бұрын
Buna ziua! Stiu ca nu tine de domeniul dvs de studiu, dar ce spune domnul Weber despre Revolutia Germana din 1919?
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
Germania a avut noroc ca nu a devenit atunci o tara comunista ;) Nu o privim insa ca o revolutie in sensul clasic ci a avut loc transformarea sistemului vechi, monarhic-aristocrat, care s-a dovedit incapabil in sec. XX, intr-o democratie. Fara criza economica si problemele politice din cauza razboiului pierdut in 1918 probabil ca aceasta republica supravietuia si istoria era alta (poate avea loc razboiul mondial Europa vs. Uniunea Sovietica?). Constitutia republicii insa, conceputa in 1919, a avut diverse deficite - presedintele era un fel de inlocuitor al imparatului - care s-au dovedit fatale fata de provocarile imense din aceasta perioada. Aceste deficite au dus la 1933 cand a avut loc, cum o numesc unii istorici, revolutia nazista care a nulificat tot ce s-a creat in 1919. Cu stima, A.W.
@BGDNMMI4 ай бұрын
@@CorpusDraculianum Cum priviti dvs Prusia? Cam cum vede germanul de rand Prusia? Ce este de apreciat si ce este de respins din trecutul fostului stat german?
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
@@BGDNMMI Eu ca istoric privesc Prusia mai pozitiv decit publicul general insa imi pare bine ca nu mai exista: a fost un sistem autoritar si aristocrat si violent fata de orice opozitie. Nobilimea prusiaca a fost probabil vinovatul principal pentru distrugerea republicii si aducerii la putere a nazistilor. Ei, adica boierii prusiaci, au crezut ca ii pot controla - i-au privit pe nazisti si pe dictatorul lor ca pe niste parveniti - dar s-au inselat. In 1944 au incercat fara succes o revolutie (si ca urmare avem in Germania acest mit stupid despre Stauffenberg si miscarea in jurul lui care a fost formata de multi prusiaci nobili. Astia nu doreau democratia sau stat de drept ci sa impuna dictatura lor...). Ce a fost bun la prusiaci: au avut o excelenta administratie. Puterea statului a fost baza puterii militare si economice. Ca urmare Prusia a fost capabila sa uneasca Germania. A.W.
@BGDNMMI4 ай бұрын
@@CorpusDraculianumImi pare foarte rau de ce s-a intamplat democratiei germane in perioada interbelica. Părea că se prăbușește de la început. Ori NSDAP ori DNVP... De ce spun unele persoane radicale ca SPD a tradat lain 1919 revolutia germana? Personal admir acest partid si oameni precum Willy Brendt. Imi cer scuze daca nu cunosc suficienta politica germana. Momentan nici nivelul meu de cunoastere al limbii nu ma ajut sa cercetez mai bine.
@BGDNMMI4 ай бұрын
@@CorpusDraculianum E pacat de ce sa intamplat cu democratia germana in perioada interbelica. Parea ca totul se prabuseste sub NSDAP sau DNVP... De ce sunt persoane radicale care sustin ca SPD a tradat revolutia germana in 1919? Personal admir persoane ca Willy Brandt sau Kurt Schumacher, dar momentan nivelul meu de germana nu imi permite sa cercetez mai bine. De ce se spune ca SPD a colaborat cu proto-fascisti?
@danieldanut13534 ай бұрын
Banii n-au avut niciodată miros, atâta vreme cât erau recunoscuți de cineva cu dare de mână.
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
asa este. Drept pt. care otomanii au imitat pana in 1478 ducatul venetian si alte monede pline de simboluri crestine. A preferat astfel de monede si au avut incredere mai mare in ele decat in cele mai multe monede cu simboluri islamice pe ele. Pragmatismul economic a luat intotdeauna fata considerentelor religioase. Si asta indiferent de religie ori spatiul geografic ori de timpul istoric. Exceptii au fost, insa asta raman... exceptii. Cu bine, AG
@trugbild22084 ай бұрын
13:08 Ce inseamna "zloti tataresti" sau "galbeni tatarasti" mentionate in documentatia romaneasca medievala? Tatarii aveau monede numai din argint si cupru.
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
erau imitatii de monede de aur venetiene (ducati sau zecchini, cum se mai numeau), produse in aria de influenta tatarasca, de cele mai multe ori in Crimea. Fiindca acele parti erau considerate tatarasti, si respectivele imitatii au ajuns sa fie cunoscute ca "tatarasti". Aceste imitatii erau nu rareori insa mai usoare si dintr-un aur deceva mai putine karate. Insa de multe ori aveau greutatea care trebuie. Iti dai seama ca sunt imitatii din cauza iconografiei si scrisului ceva mai stangaci. De multe ori ac. scris nu are niciun sens, evident fiind ca cel care facuse stantele nu stia sa scrie. Cu bine, AG
@trugbild22084 ай бұрын
@@CorpusDraculianum Multumesc pentru raspuns!
@profesoruldeistorie70563 ай бұрын
Stefan cel Mare platea la bar cu cardul si in natura daca barmanita era nurlie .Iar Vlad le tragea tepe , nu platea- ca doar el era Tepes.😆😅🤣😂
@vasilecodrea18754 ай бұрын
Buna ziua din nou Care este originea si semnificatia particulei 'Io' din sintagma "Io Vlad Voevod". Eu credem (in mod eronat se pare) ca este o forma invechita a lui "Eu", dar, se pare ca nu e asa. Wikiedia si alte surse spun altceva. ro.wikipedia.org/wiki/Io_(titlu_domnesc)
@CorpusDraculianum4 ай бұрын
"Io" este încă un subiect disputat printre medieviști. Cunoașterea semnificației a fost pierdută deja în epoca modernă timpurie: unii scribii au considerat-o ca fiind "eu" în limba română. Poate a fost initial copiată ca o imitație a documentelor împăraților bizantini numiți "Ioannes" și apoi păstrată. Nu știm... Cu stima, A.W.
@flaviu7774 ай бұрын
@@CorpusDraculianum ,,Io'' spun și italienii,nu cred sa nu existe nici o legătură.
@07499542354 ай бұрын
tot nu am inteles ce era moneda de calcul ?
@eftyextenebra18374 ай бұрын
Referinta. Cum e de exemplu Euro-ul folosit azi uneori - ceri 5000 de euro pe masina cand o vinzi, dar omul nu se duce la banca sa scoata 5000 euro, iti plateste direct in lei. Suma platita va fi calculata pe baza valorii in Euro.