După ce au scăpat de pericolul de a fi omorâţi în timpul trecerii ilegale peste graniţă sau de pericolul de a fi prinşi, returnaţi în România (de către autorităţile maghiare sau iugoslave), judecaţi şi apoi trimişi la închisoare, fugarii au de trecut teste suplimentare ale răbdării (şi nu numai) în lagărele de triere din ţările occidentale. Prezentăm practica autorităţilor din R.F. Germană de atunci, care, la fel ca Germania zilelor noastre, era cea mai căutată ţară pentru emigrare.
„Conform legilor vest-germane în vigoare, orice fugar care doreşte să se stabilească în R.F. GERMANIA trebuie să-şi exprime dorinţa de a obţine "azil politic" printr-o cerere scrisă, adresată organului de poliţie din localitatea în care se află, în baza căreia este trimis într-unul din lagărele menţionate. Aici ia cunoştinţă de instrucţiunile pentru refugiaţii care solicită "azil politic", care, printre altele, prevăd că "refugiat politic poate fi persoana care are o îndreptăţită teamă de persecuţie, din cauza rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei sociale sau convingerii politice".
După studierea acestor instrucţiuni, cu sprijinul unui translator, fugarul completează un chestionar care cuprinde: date de stare civilă, studii, profesia, locurile de muncă pe perioade, domiciliile avute, motivele care l-au determinat pe solicitant să părăsească ţara de origine, dacă doreşte să se stabilească în R.F. GERMANIA sau să emigreze în altă ţară etc.
În cazul cetăţenilor români de naţionalitate germană, autorităţile le sugerează ideea ca, în chestionar, să menţioneze că au părăsit România întrucât au fost persecutaţi pe criterii naţionale.
#Contramitologia #comunism #fugadintara #lagareimigranti
🔔 Abonaţi-vă la canalul nostru: rfi.my/YTro
Alăturaţi-vă nouă pe Facebook: rfi.my/FBro
Urmăriţi-ne pe X (Twitter): rfi.my/Xro
Descoperiţi actualitatea în imagini pe Instagram: rfi.my/IGro