5 LUCRURI despre PRAGA🇨🇿
4:53
Пікірлер
@marcelaserban8012
@marcelaserban8012 20 сағат бұрын
N-am înțeles urmatoarea zicere: " Nu m-a îmbogățit cu nimic Trianonul, nu m-a sărăcit cu nimic Trianonul."
@sastan100
@sastan100 21 сағат бұрын
De memorat punctele 3,9,10 din declaratie taranista.wordpress.com/2021/05/29/woodrow-wilson
@sastan100
@sastan100 21 сағат бұрын
Și mai ales punctul 11,in ceea ce ne privește Basarabia
@sastan100
@sastan100 21 сағат бұрын
Willson asta vroia federalizarea Austro-Ungariei nu România mare
@mishuvv
@mishuvv 21 сағат бұрын
Cam multe erori și ezitari. Douasprezece luni, NU doisprezece 😮😢. Da, Guernica a fost pictată de Picasso!! NU cap-urile au fost un "model" agricol, ci ias - urile!! Columb NU a redescoperit America 😅😅😮😮
@mishuvv
@mishuvv Күн бұрын
Domnule Popa, cum vedeti faptul ca entitati ale unor state europene au proprietati in Romania: OMV, EON, ENEL, CEZ, etc.?!?!
@luizatanjala1183
@luizatanjala1183 Күн бұрын
Vorbești mult, dezlanat, și nu spui ce trebuie, ești confuz în exprimare.
@curaticac5391
@curaticac5391 Күн бұрын
Nu poți să „te cazezi”, d-le Popa!!! Nu știu de ce expresia asta din jargonul comunist vulgar s-a perpetuat și s-a proliferat în halul ăsta. Să „închiriez camera”, să „iau o cameră la hotel”, orice altceva..., „să tragi la un hotel”... . Verbul „a caza” nu este reflexiv, este tranzitiv și expresia „a (se) caza” este cazonă, de pe vremea când turiștii nu alegeau ei unde să stea ci erau „cazați” de stat prin oficiile de turism sau Dumnezeu știe prin ce altceva. Putem „caza” pe cineva la noi în casă dacă ținem neapărat să folosim cuvântul ăsta idiot. Dar „să adăpostim”, „să găzduim”, et. sunt expresii mult mai potrivite limbii române. „M-am cazat” spuneau altădată doar militarii, activiștii de partid sau oamenii simplii și fără educație.
@marcelaserban8012
@marcelaserban8012 Күн бұрын
Domnule Alex Popa, despre sărbători, festivaluri, tradiții, evenimente , luați legătura cu UDTTRM. Uniunea organizează și vă poate îndruma către comunități turco- tătare. Există ziua llimbii tătare în luna mai, sărbătoarea primăverii la echinocțiu de primăvară, 13 decembrie ziua comunității tătare. La Medgidia știu că se organizează competiții de kureș ( lupte tătărești).Cam la toate sărbătorile e nelipsită bucătăria specifică. Pentru o experiență inedită puteți mânca preparate tătărești ( inclusiv pastrama de berbecuț) , puteți bea cafea la nisip, la Antik Cafe Efendi, în stațiunea Neptun.
@marcelaserban8012
@marcelaserban8012 Күн бұрын
Italienii au fost aduși ca meșteri pietrari in cariera de la satul Greci.
@sabinarusu9063
@sabinarusu9063 2 күн бұрын
Da , azi in 2024 Iulie , au prețuri rezonabile pentru a supraviețui .
@topalaclaudia
@topalaclaudia 2 күн бұрын
Wow, wow. Totul la superlativ. Mulțumesc
@dorinbarbu7997
@dorinbarbu7997 2 күн бұрын
1970 Mexico City - Dembrovski
@Alec7Sandro
@Alec7Sandro 2 күн бұрын
Califul este echivalentul Papei sau al Patriarhului, Padișah este echivalentul împăratului.
@edyburlacu6535
@edyburlacu6535 2 күн бұрын
kzfaq.info/get/bejne/d9SXaamonqzKYp8.html acesta este videoclipul despre care vorbeste Damian la minutul 3:00:22
@doce7678
@doce7678 3 күн бұрын
În ceea ce-i privește pe secui, căutați desenele lui Theodor Gratz, primul mare fotograf din Sibiu. Are un desen intitulat: Student secui din Transilvania. Veți vedea că poartă ițari, opinci, căciulă de miel și părul în codițe (moațe), la fel că Horea, Cloșca și Crișan. Ar mai trebui observat și masacrul ungurilor asupra secuilor, precum și moartea groaznică a nobilului secui Gheorghe Doja. De asemenea, căutați lucrarea: "Românii în dezbaterile Congresului Secuiesc" 1912.
@gmgabi9
@gmgabi9 3 күн бұрын
Imi pare rau, dar Sean Connery a fost primul James Bond.
@serhansali
@serhansali 3 күн бұрын
Inainte tatarii aici erau crescatori de animale in satele lor, se realizau curse de cai, lupte kures si premiile erau berbeci, oi, tauri, vite sau cai.
@ciausuflorin1337
@ciausuflorin1337 4 күн бұрын
Când faci un documentar, pentru că asta este denumirea în română, pentru un ținut sau o perioadă, ia-o de la început, mai ales că sunt documente și ar fi plăcut să folosiți limba romana, că de englezisme suntem sătui, având în vedere că limba română are cuvinte cheie, în rest succes
@ciausuflorin1337
@ciausuflorin1337 4 күн бұрын
De ce nu spui nimic de Dobrogea din vremea lui Darius și masageți cu regina lor tomiris fondatoarea tomisului și că marea neagră se numea marea getică, pentru că sunt foarte multe documente
@Adrian-v7d
@Adrian-v7d 4 күн бұрын
va recomand hearts of iron 4 este un joc grand strategy game care simuleaza perioada 1936-1945 in toata lumea dar daca cauti ceva de ceva pana in 1900 recomand victoria 2/3 (am aproape 14 ani deci scuzatima daca nu au fost bune sfaturile)
@gmgabi9
@gmgabi9 5 күн бұрын
Multumesc, Damian! Ca de obicei, jos palaria! Te admir si te urmaresc cu mare drag!
@elenaa6246
@elenaa6246 5 күн бұрын
Deosebit respect domniilor!
@singurulpopa
@singurulpopa 4 күн бұрын
Mulțumim, asemenea!
@luciancarp7496
@luciancarp7496 5 күн бұрын
Un foarte reuṣit podcast, ca mai toate podcasturile susținute şi de Damian Anfile. Felicitări! Aş vrea să fac unele observații. Germania nazistă nu a atacat Rusia sovietică din cauza lipsei de carburanți sau alte resurse. Pur ṣi simplu, Germania nu a avut de ales. U.R.S.S. se pregătea să atace din spate "aliatul" german. Stalin se pregătea să declanşeze "revoluția mondială a proletariatului" şi dorea să-şi ducă graniţa la malul Atlanticului. Argumentele în sprijinul acestei aserțiuni le găsiți în cărțile semnate de dl. Victor Suvorov (un pseudonim literar al unui fost ofițer GRU care a defectat în Marea Britanie prin anii '80), dintre care citez una "Ziua M sau Cine a declanşat al doilea război mondial". Hitler nu era aşa de nebun încât să se lupte cu toată lumea pentru mai multe resurse sau pentru "Lebensraum", dacă nu ar fi sesizat intențiile lui Stalin. În 1939, Gheorghi Jukov a atacat prin surprindere trupele japoneze din Manciuria, folosind aceeaşi stratagemă a amăgirii. Nemții nu s-au lăsat păcăliți!
@Julian-.-
@Julian-.- 6 күн бұрын
31:22 Foarte puțin probabil partea cu conductele întrucât monumentul se afla pe cel mai înalt punct din zona aproximativ 200 metri peste nivelul mării. Există un apeduct în zona care alimenta cu apa potabilă cetatea care se afla cu câteva sute de metri mai jos față de monument. Apeductul de forma cilindrică merge pe sub pământ și este făcut dintr-un material asemănător la culoare cu țigla iar în momentul în care este traversat de apa acesta se umflă autosigilânduse.
@singurulpopa
@singurulpopa 5 күн бұрын
Mulțumiri pentru explicație!
@deceneudeceneu8908
@deceneudeceneu8908 6 күн бұрын
BARBOSI , dar in micro 20 -21 este o cetate dar seful muzeului de istorie doreste sa nu se cerceteze pt. Ca s-au gasit cosoni , la constructia facultatii particulare unde au luat doctorate s-a gasit un scut rotund de alama cu o sica ca romanii nu aveau sabii indoite
@user-pw5tp1ng4s
@user-pw5tp1ng4s 6 күн бұрын
Felicitari pentru emisiune ! Damian ar fi potrivit ca ministru culturii.
@ppn194
@ppn194 6 күн бұрын
La 602 pătrund masiv slavii. Bulgarii turanici mai tarziu, primul țarat la 683
@damianalexandruanfile5059
@damianalexandruanfile5059 6 күн бұрын
Da, stimabile, asa este
@comanoctaviuliviu2354
@comanoctaviuliviu2354 7 күн бұрын
Odată ce mormântul lui Dromichete se află în Bulgaria de astăzi înseamnă că el stăpânea Dobrogea și o parte din Bulgaria de astăzi . Macedonia era era în zona Iugoslaviei
@GeoniRO
@GeoniRO 7 күн бұрын
Foarte bun Damian Anfile! PS: Austria?
@monicaschiller7632
@monicaschiller7632 7 күн бұрын
Băiatul are dreptate! Herzogenaurach și nu Herzogeneurach ( Herzogenäurach)!👍
@catatopo9304
@catatopo9304 7 күн бұрын
N-ați servit și voi omul cu un vin bun? Mai mare rușinea!
@gheorghemoraru634
@gheorghemoraru634 7 күн бұрын
Deosebit respect pentru bogăția de informație transmisă nouă tuturor. Damiane, era să cred că ai scăpat de mizeria aia de păr de la spate. Cu toată marca de personalizare, nu face decât să dea naștere la oarece îndoieli...
@iuliangheorghe1945
@iuliangheorghe1945 6 күн бұрын
Referitor la Medgidia și Mahmudia, în afara faptului că poartă numele a doi turci, cred că ar fi bine de spus că mahmudeaua și Medgidia erau și unități bănești (câteva mahmudele și medgidii)🙂
@theodorsechesan593
@theodorsechesan593 5 күн бұрын
Tu ai mustata si semi chelie si esti homofob, nu vrei tu sa taci dreq?
@curaticac5391
@curaticac5391 7 күн бұрын
Sunt „scutiți” de taxe; „exemptat” nu este un cuvânt în l. română. D. Anfile vorbește prea frumos românește ca să i se ierte astfel de lucruri.
@zen4613
@zen4613 7 күн бұрын
Mulțumesc !!!
@erou_al_munciisocialiste7665
@erou_al_munciisocialiste7665 7 күн бұрын
Ce diferență mare între un profesor universitar de istorie ca Gică Manole și Damian Anfile dealtfel un bun povestitor. Este diferența dintre profesionism și amatorism. Acest Anfile e un amator cu multe păreri personale în ce privește corectitudinea istorică. Ar fi bine să rămână la nivelul de ghid și atît, nu are pregătirea necesară.
@viorelblaj4885
@viorelblaj4885 7 күн бұрын
Permiteți-mi sa va contrazic. Dl. profesor Gică Manole face argumentație împotriva holocaustului în România si susține în continuare(deși ipoteza e demontată fară drept de apel) faptul ca evreii askenazi se trag din khazari.
@anaion9623
@anaion9623 5 күн бұрын
Domnul Anfile a mentionat de multe ori ca nu este istoric ci pasionat de istorie. Dupa parerea mea este gresit sa iei parerea unei persoane, oricat de profesionist este, ca autoritate absoluta in istorie. Istoria nu este matematica, aproape fiecare eveniment are minim 2 viziuni, a celui invins si a invingatorului, cred ca fiecare persoana care il asculta pe domnul Anfile ar trebui sa mai citeasca si din sursele citate de dansul si din alte surse pentru a-si face o idee corecta. Eu doresc sa il felicit atat pe domnul Anfile cat si pe Alex si Damian pentru cunostintele pe care aleg sa le impartaseasca cu noi. La cat mai multe emisiuni!
@erou_al_munciisocialiste7665
@erou_al_munciisocialiste7665 5 күн бұрын
@@anaion9623 Ce prezintă Anfile este la mîna a 2-a sau a 3-a iar ce expune prof. Gică Manole este la prima mînă el însuși scriind foarte multe cărți bazate pe documente nu doar din auzite. Se vede că Damian Amfile nu are studii sistematice de istorie deci tot amator rămâne. Ce nu înțelegi tu este că dă impresia de profesionist în ale istoriei ceea ce nu e adevărat.
@viorelblaj4885
@viorelblaj4885 5 күн бұрын
Care profesor universitar Gică Manole? Acela care susține ca evreii erau bine merci prin Transnistria și ca se trag din khazari?
@corcodelmarian
@corcodelmarian 7 күн бұрын
Cred ca dupa 1000 de ani o sa gaseasca multe biserici si morti neputreziti, cica de la frutiifresh care are mult conservant si impiedica putrezirea. Ce am observat in Germania se construiesc valuri de pamint , bineinteles nu pe distanta lunga, nu stiu pentru ce sunt, probabil pentru protectie la viscol, zapada, vinturi puternice, probabil.
@gigikent5186
@gigikent5186 7 күн бұрын
Foarte interesante podcasturile. Despre jocurile de strategie care să țină cont și de aceste ținuturi vă recomand Europa Universalis IV (perioada 1444-1821) și Imperator (cu modificarea Invictus) care sunt foarte interesante și detaliate pentru cine dorește să ”joace” cu Dacia sau Țările Române (nu e ușor). Sunt foarte diferite de seria Total War. Multă bafta în continuare!
@razvansorinvasilescu7481
@razvansorinvasilescu7481 7 күн бұрын
Knight of honor 1 și Knight of honor 2 ( 2022) . Joc strategie poți sa joci ca Valahia, Moldova sau Transilvania.
@simionene7181
@simionene7181 8 күн бұрын
Damian, să vorbești atât de mult și frumos despre Dobrogea și să nu ai la îndemână un aligote de la Niculițel...imi pare ceva necuviincios ❤!!! Felicitări și mulțumiri!
@corpi8784
@corpi8784 8 күн бұрын
Ce e la Basarabi e foarte probabil ca urma Imperliului Bulgar ... Nu stiu de ce nu se prea vorbeşte de triburile Slavice care sau așesat in Muntenia si Dobrogea si in Bulgaria etc chiar inainte de venirea Bulgarilor lui Asoaruch și care !ak tărziu au fost integrati in Imperiul Bulgar ca triburi subalterne.
@catalinmanolache2287
@catalinmanolache2287 8 күн бұрын
Și în Caesar 3 există o misiune când trebuie să cucerești Sarmizegetusa.
@monicaschiller7632
@monicaschiller7632 8 күн бұрын
Damian for President !!!😊
@drumetu71
@drumetu71 8 күн бұрын
Iti mulțumim, Doamne, pentru Carol I!
@viorelblaj4885
@viorelblaj4885 8 күн бұрын
După unii istorici, nordul Dobrogei și gurile Dunării, nu ar fi aparținut lui Dobrotici ci tătarilor și apoi Țării Românești anterior anului 1488 și câteva decenii după 1420. Câteva argumente(chiar de natură logică): 1. Relatarea lui Ibn Batuta imediat după anul 1330- tătarii stăpâneau Babadagul. 2. Tratatul comercial dintre prințul tătar Demetrius(creștin?)care stăpânea gurile Dunarii și regatul Ungariei din anul 1367. 3. Silistra/Dârstor apare separat în titulatura lui Mircea, ceea ce sugeareza o stăpânire anterioara. 4. Deși aparent Țara Românească pierde Dobrogea în anii 1418-1420, Radu Praznaglava(pus de turci) se intituleaza în 1421 în continuare domn până la marea cea mare. 5. Țara Românească păstreaza Chilia până în 1426 cand este ocupată de Moldova(Alexandru cel Bun). Ulterior Iancu de Hunedoara forțeaza Moldova in 1448 să o restituie Țării Românești. Vlad Țepeș se pare ca a trimis un corp expediționar în 1462 în ajutorul cetații, care era asediată de Ștefan cel Mare si flota otomană. Dacă Țara Românească se termina la Brăila, cum se făcea accesul până la Chilia? 6. Dacă imperiul Otoman se învecina cu Moldova din 1420, cum se face că aceasta incepe sa platească tribut abia in 1456? Au uitat turcii să îl ceară?😅
@nicolaedavidmorea4607
@nicolaedavidmorea4607 8 күн бұрын
Bună; respect pentru adevărul ,gătit
@costeldumi3701
@costeldumi3701 8 күн бұрын
Va salut ! Și va ascult ci mult interes . 👍Succes nelimitat!
@joric_2000_gozlema
@joric_2000_gozlema 8 күн бұрын
Ma simt mandru sa aud mentionata Gagauzia❤ Gagauziyadan selamlar👋🏻
@120Lessons
@120Lessons 8 күн бұрын
Vom vedea cît "dă" diversă va mai fi după ce vor pleca americanii (ăia falși) de-acolo, că de-abia ce și-au instalat șandramalele.
@georgianoproiu9502
@georgianoproiu9502 8 күн бұрын
frumos subiect, pacat ca va e foame tare... ati permis publicitate la greu...la fiecare 5 minute
@xeniagogu7502
@xeniagogu7502 9 күн бұрын
Excepțional! Damian Anfile fascinează cu fenomenală memorie și ironia v v
@hamtp
@hamtp 9 күн бұрын
:)))))))))))))))))))))) Să fim preciși! După anexarea Dobrogei structura etnică a fost schimbată FORȚAT. La început, coloniştii români proveneau în special din Bărăganul vecin. Mai târziu au fost îndemnaţi să se stabilească aici şi ciobani transilvăneni coborâţi în transhumanţă. Ei au luat satele, casele, pământurile tătarilor şi turcilor fugiţi (goniţi). Practic, oierii stăteau în afara satelor cu turmele lor şi aşteptau să se golească satul de turci. Turci pe care noile autorităţi puneau presiune. Ca aceştia să-şi încarce calabalâcul în căruţe. În câţiva ani s-a schimbat compoziţia etnică în Dobrogea de nord. "...după anexare toate terenurile pentru care nu existau titluri de proprietate au trecut în posesia statului, urmând să fie acordate, prin diferite legi, mai ales populaţiei româneşti. Prin diferite măsuri, statul reuşeşte în aceşti ani să-şi însuşească o parte importantă din terenul din Dobrogea, în mare măsură de la populaţiile minoritare, pe care le redistribuie apoi în special unei importante populaţii de români colonizaţi. Pe lângă eliminarea din rândul cetenilor români a cetăţenilor otomani care emigraseră din Dobrogea din cauza războiului, legea avea implicaţii asupra proprietii funciare. Considerată de către Imperiul Otoman, în acord cu dreptul internaţional de la acea vreme, ca fiind o încălcare a suveranităţii sale, deoarece data legiferată era anterioară semnării Tratatului de pace de la Berlin, măsura statului român, care a rămas totuşi în vigoare, avea consecinţe în ceea ce priveşte validitatea titlurilor de proprietate posterioare datei de 11 Aprilie 1877. (Vlădescu 1908: 12-13) Pe lângă această primă fază a deposedărilor, ca urmare a complicatului sistem otoman de proprietate, a emigrării unei părţi din populaţia musulmană şi, în general, a fluctuaţiei populaţiei după 1878, în perioada 1889-1911, statul a reuşit să readucă, prin deposedări, în patrimoniul său 164.794 ha. (Bitoleanu şi Rădulescu 1998: 359). Adică 17.9% din suprafaţa agricolă actuală a Dobrogei (prin adunarea suprafeţelor agricole din cele două judeţe) sau 24,7% din suprafaţa agricol existentă în 1908 (Kogălniceanu 1910: 49). 104.200 ha din totalul hectarelor deposedate de către statul român în detrimentul minorităţilor aveau să intre în perioada 1893-1914, prin vânzare, în posesia veteranilor, însurăţeilor, crescătorilor de vite. (Bitoleanu şi Rădulescu 1998: 359) S-au luat măsuri politice clare de colonizare, în 1903 este promulgată o lege de împroprietărire a luptătorilor din războiul de independenţă prin care aceştia primeau un lot de casă de 2000 mp, 8 ha teren de cultură, materiale de construcţie pentru casă, inventar agricol şi scutiri de impozite pe 5 ani. Pământul primit nu putea fi vândut timp de 30 de ani, vreme în care posesorul şi urmaşii săi se puteau ataşa definitiv de un pământ în definitiv roditor şi ospitalier. (Bitoleanu şi Rădulescu 1998: 358) În anul 1908 este meniţonată împroprietărirea a 5.700 de familii de veterani şi a 4.904 de familii de însurăţei români, care locuiau de mulţi ani în Dobrogea, ca parte a măsurilor celor dou partide care urmăreau acel ideal politic, românizarea Dobrogei. (Vlădescu-Olt 1908: 46-48) A mai existat o lege în 1913 prin care ofiţerilor participanţi la război şi urmaşilor lor li se dădea posibilitatea să cumpere până la 150 de ha în Dobrogea (Bitoleanu şi Rădulescu 1998: 358). Discursul aparent tolerant este impus de tratatele europene, care stabiliseră la Berlin schimbarea articolului 7 din Constituie (referitor la obţinerea cetăţeniei române de către locuitorii de alte etnii ai teritoriului naţional) în schimbul recunoaşterii independenţei. În ciuda modificării aduse Constituţiei revizuite în 1879, Dobrogea avea să funcţioneze timp de 30 de ani sub un regim aparte. Deşi potrivit Constituţiei toţi locuitorii din Dobrogea erau români, potrivit legii organice pentru organizarea Dobrogei, numită de iniţiatorul ei, Mihail Koglniceanu, Constituţia Dobrogei, li s-a interzis acestora până în 1909 să aleagă şi să fie reprezentaţi în Camera Leguitoare. (Bitoleanu şi Rădulescu 1998: 354)..." www.academia.edu/11429098/Dobrogea._Identit%C4%83%C8%9Bi_%C8%99i_crize