Cum se numește sfânta Ludwine de Shiedonne? Am scris corect ?

calitatea slaba a videoului e pentru ca a fost live?

Suntem multi care mai citim din cand in cand si nu numai sa-l revedem pe dl Theodor Paleologu candidat la Presedintie si in special vreo 5 ani la Cotroceni, ca sa mai schimbam aerul asta imbacsit de troglodism. Sper ca USR sa nu se predea lui Lasconi si sa nu devina doar o trambulina pentru aceasta, care s-a dus dupa fenta lui Dragnea cu acel bullshit de referendum asa-zis pentru familie... Si sa fim seriosi si lucizi, daca dna Lasconi o fi la menopauza, putem fi siguri ca decizile dansei nu vor fi influentate... adica cumva dupa toane si subiective...?😅 In concluzie, dl Paleologu e cel mai potrivit candidat la Presedintie pentru intreaga dreapta din Romania; sper sa inteleaga si USR acest lucru evident si sa nu cada in butoiul cu gogosi al lui Lasconi😅

Ma bucur ca asta mic face 1k views intro saptamana. Multumesc

Nu întâmplător a apărut distorsiunea sonoră la capitolul cu "lupa" 🙂. Revelarea și amplificarea trăsăturilor susceptibile de a fi stimulate sub acțiunea morbului puterii este un proces datorat _distorsiunii_de_percepție_ prin care puterea operează întotdeauna. Pentru a obține efectul scontat este necesară o anume concentrare și departajare perceptivă. Firește, cel aflat 'la putere' consideră că o astfel de focalizare pe obiect e necesară și naturală, proporțională scopului urmărit, însă nu realizează - cel mai adesea - că efectul său de putere este indisolubil legat de această separare a sa de obiect. Este genul de separare pe care îl evocă de fapt adagiul "divide et impera", care este în general interpretat doar prin consecința sa ultimă, de dezbinare introdusă în sânul obiectului de stăpânit, însă înțelesul său primar este acela de separare a stăpânitorului de obiectul stăpânirii sale. De aceea, eu aș numi mai degrabă "sindromul balconului" această distorsiune a personalității pe care TP o numește "efectul de lupă" al puterii. Spun distorsiune a personalității pentru că nu e vorba de o simplă amplificare a unor trăsături de personalitate preexistente, ci de însăși inadecvarea lor funcțională în condițiile acestei amplificări 'perspectivistice'. Exemplul clasic este cel al vorbitorului de la balcon (în special la prima experiență de acest gen), care se pierde în discursul său și rămâne captiv al efectului pe care constată că-l exercită asupra mulțimii. Nu este necesară literalmente o separare de nivel pentru a pune în evidență acest efect, pentru că separarea poate fi și față de un auditoriu cu care stai în același plan, însă efectul ridicării vorbitorului (ori numai a vocii sale, prin megafon sau microfon) este de natură a proba că o astfel de separare este condiția princeps a exercitării oricărei forme de putere. Cât despre "lupă", aceasta poate fi înțeleasă și ca un mijloc prin care puterea autorului se face simțită, încercând să recupereze deficitul de percepție cauzat de distanța nou-apărută. Din punct de vedere fizic, personajul de la balcon se vede nevoit a folosi un instrument care sa-l scutească de a se mai reuni cu obiectul puterii sale (masele), însă din punct de vedere metafizic "lupa" are și efectul pervers de a expune celor priviți ochiul mărit și lacom al privitorului de la amvon.

Mielul e predestinat sa fie sacrificat?

Paleologu nu e prost...!🎉

Am citit cartea acum cateva luni, insa ascultadu-va pe dvs. mi-am dat seama ca pt mine cartea a intrat la categoria: Preaching to the choir.

Foarte instructiv, felicitări pentru emisiune!

O emisiune excelentă la care au contribuit doi intelectuali de marcă. Felicitări!

Minunat! Multumiri!

Și totuși, dacă omul e hărăzit de la naștere fie mântuirii, fie damnării, pe ce se mai sprijină afirmația că faptele sale ar conta? Ar conta în ce sens? Dacă era (pre-)destinat mântuirii iar faptele îi sunt prea rele, se schimbă judecata divină și e trimis către damnare (sau viceversa, dacă era damnat și face fapte bune)? Atunci înseamnă că, de fapt, nu era cu adevărat predestinat, ci poate numai provizoriu (dacă asta mai are sens). Dincolo de asta, nu e limpede după ce criteriu ar putea Dumnezeu să hotărască unde e predestinat fiecare.

Slab. Cartea lui Nixey e departe de a fi o capodopera, dar 'analize' de tipul asta - care ascund o apologetica ieftina sub masca nuantarii - nu fac cinste cu nimic.

Felicitări, Alexandra! Mă bucur nespus pentru acest interviu! Îmi era dor, să te revăd! ❤️🙏🌈

Recomand cartea Erasmus a lui Stefan Zweig!

Sănătate și bucurii și mulțumesc 🙏

46:55 Forța artistică a lui M.Eminescu nu a fost egalată de cea a lui I.L.Caragiale în literatura română, și nici măcar atinsă în cea internațională. Studiile superioare făcute de M.Eminescu la Viena și la Berlin au dezvoltat mult gândirea lui M. Eminescu (care oricum era la un nivel înalt),făcând din acesta un geniu, în timp ce lipsa studiilor superioare în cazul lui I.L.Caragiale l-au ținut pe acesta sub nivelul lui M. Eminescu. Din toate punctele de vedere I.L.Caragiale s-a situat sub nivelul lui M.Eminescu. Atunci când cei doi s-au cunoscut, I.L.Caragiale a fost uimit de cunoștințele vaste pe care tânărul de numai 18 ani le avea în domeniul literaturii, limbii germane (pe care I.L.Caragiale nu o știa), istoriei... Înca din timpul vieții, M.Eminescu a fost recunoscut ca cel mai mare poet român, mai întâi după Vasile Alecsandri, apoi chiar înaintea acestuia. Chiar Vasile Alecsandri scria : ,,E unul care cântă mai dulce decât mine?/Cu-atât mai bine țării, și lui cu-atât mai bine./Apuce înainte ș-ajungă cât de sus./La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus. Încă din timpul vieții poeziile lui M.Eminescu erau traduse în mai multe limbi. În România M.Eminescu era cel mai mare ziarist, apreciat chiar și de adversarii politici.Ziaristul C.A.Rosetti nu scria articolul zilnic de presă până nu citea articolul de presă al lui M.Eminescu. Domeniile în care scria M.Eminescu erau diverse și în toate era foarte bun.M.Eminescu scria articole economice (economistul Manoilescu, a cărui lucrare de economie a ajuns program economic de stat în Brazilia, l-a citat de sute de ori pe M.Eminescu în lucrarea sa). M.Eminescu a scris articole politice, care au creat mari probleme adversarilor politici, iar în 1889 articolul de presă ,,Se poate pune întrebarea" a fost foarte aproape de a duce la căderea guvernului, după cum a relatat și presa vremii. M.Eminescu era apreciat și de regina Elisabeta, care a dorit să-i ofere distincția Bene Merenti, dar M.Eminescu a refuzat. I.L.Caragiale a fost sub nivelul lui M.Eminescu și în domeniul literaturii și în cel al publicisticii.

28:07 Comparația dintre cazul domnului Paleologu și cel al lui M. Eminescu este nepotrivită.

26:55 Nu trebuie să fie cineva ,,dedesubtolog" ca să vadă că Maiorescu l-a internat abuzov, în 1883, pe M.Eminescu ca bolnav psihic, ci este suficient să citească jurnalul lui Maiorescu, unde acesta a notat cum a aranjat internarea lui M. Eminescu și cât a plătit. Nu este necesar să fie cineva ,,dedesubtolog" pentru a observa că legislația a fost încălcată în momentul internării forțate a lui M. Eminescu, în 1883 si nu doar atunci.De exemplu legea prevedea că pentru internarea unei persoane la ,,smintiți" era obligatoriu ca cel ce făcea cererea să fie rudă cu viitorul pacient, dar Maiorescu, care a cerut în dimineața zilei de 28 iunie 1883 internarea lui M. Eminescu, nu era rudă cu Eminescu. Legea prevedea imperativ ca o persoană să fie internată doar după ce are un diagnostic pus de o comisie de medici din altă unitate decât spitalul unde va fi internat, dar în 1883 nu a existat niciun astfel de act, atunci când Maiorescu a făcut cererea de internare. Nu trebuie să fie cineva ,,dedesubtolog " pentru a lua în considerare afirmația că M.Eminescu a fost ucis, afirmație a medicului legist, Tălășescu.

26:34 Acțiunile împotriva lui M. Eminescu, respectiv încercarea de a-l scoate pe din presă, în 1883 (anul când s-a semnat Tratatul Triplei Alianțe, care interzicea românilor să abordeze subiectul revendicărilor teritoriale) și ulterior, în 1889, decesul lui M. Eminescu în clinica particulară a doctorului Suțu, atunci când dosarul de punere sub interdicție, constituit cu Consiliul de familie din care nu făcea parte niciun membru al familiei lui M.Eminescu, dar făcea parte Maiorescu, care primise în iunie scrisoarea surorii lui M. Eminescu, prin care anunțase că vine la București spre a-l lua pe M. Eminescu din ospiciu - au fost acțiuni care nu țineau de simplul motiv că M. Eminescu era naționalist, ci de efectele produse de scrierile ziaristului M.Eminescu. Efectele produse de către diverși naționalisti au fost șterse chiar de către cei ce le produseseră, de exemplu pentru discursul naționalist de la Iași, Grădișteanu și-a cerut scuze, deplasându-se în Austro-Ungaria pentru a face acest gest. M.Eminescu nu a făcut niciun compromis atunci când a fost vorba de români și de România.

26:09 Petre Carp, care în 1883 reprezenta România la Viena, care negocia condițiile semnării Tratatului Triplei Alianțe, a transmis scurt și clar: ,,Mai potoliți-l pe Eminescu!"și M.Eminescu a fost internat forțat și nelegal la clinica particulară a doctorului Suțu. Petre Carp, în 1889, când M.Eminescu a scris articolul de presă ,,Se poate pune intrebarea", articol care era să ducă la caderea guvernului (conform presei vremii), a intervenit în cadrul ședinței de guvern, spunând că articolul este scris de ,,bietul Eminescu "(care avea din 1883 pusă ștampila de ,,alienat mintal", de către doctorul Suțu, la care îl internase Maiorescu, pentru a-l mai potoli, conform indicațiilor primite de la Petre Carp). M.Eminescu nu a mai venit la redacția ziarului, iar ulterior s-a aflat că este internat la doctorul Suțu, fără a se cunoaște când și de unde a fost ridicat și mai ales din ce motiv.

25:34 Maiorescu nu s-a zbătut să-l impună pe M. Eminescu în conștiința publică, M.Eminescu s-a impus singur, prin ceea ce scria, (a fost cel mai mare ziarist român). Dimpotrivă, M.Eminescu l-a ajutat pe Maiorescu, de exemplu atunci când ziarul ,,Timpul" risca să intre în faliment, Maiorescu l-a rugat pe M.Eminescu să scrie la acest ziar, iar M.Eminescu i-a răspuns că știe în ce situație gravă se află publicația și a acceptat să lucreze, astfel salvând ziarul de care Maiorescu avea nevoie pentru planurile sale politice.

25:34 Maiorescu nu a fost un prieten devotat al lui M. Eminescu. Între Maiorescu și M. Eminescu au existat multe probleme. Unele probleme erau de ordin sentimental, ținând cont de faptul că Mite Kremnitz, cumnata si amanta lui Maiorescu (cu care avea si un fiu, pe Titus) a devenit și iubita lui M.Eminescu. Alte probleme dintre cei doi țineau de activitățile necurate ale avocatului Maiorescu, despre care M.Eminescu scria în presă. Un exemplu este afacerea cailor ferate, afacere în care Maiorescu era avocatul firmei străine, împotriva României; o altă afacere era cea a pădurilor Dobrogei, în care Maiorescu era avocatul tătarului, împotriva României, afacere în care a avut loc și o crimă. O problemă a ținut de decizia secretă de semnare a Tratatului Triplei Alianțe, tratat despre care mulți ani nu au știut din partea României decât regele Carol I, Sturdza, Petre Carp, Maiorescu și...Eminescu. Dintre aceștia doar Eminescu nu găsea bune condițiile tratatului.

25:26 Niște monstruozități au fost planurile Austro-Ungariei, din 1883, de a nu mai scrie M.Eminescu în presă despre românii ce trăiau în teritoriile românești aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei, planuri ce au dus la prima internare forțată și nelegală a lui M. Eminescu, la 28 iunie 1883 și au continuat cu încercările de punere sub interdicție, ceea ce ar fi dus la imposibilitatea de a fi publicate articolele de presă ale lui M.Eminescu, planuri ce s-au incheiat ulterior, la 15 iunie 1889, când în clinica particulară a doctorului Suțu, M. Eminescu a decedat, din cauza unei lovituri foarte puternice la nivelul craniului, conform afirmație medicului legist Tălășescu. O monstruozitate a fost acceptarea de către regele Carol I, numit în presă de către M. Eminescu ,,Îngăduitorul", de a fi sacrificat ziaristul Eminescu începând cu 28 iunie 1883, în contextul intereselor politice (Tratatul Triplei Alianțe - tratat secret până la începutul Primului Război Mondial, tratat semnat de România în 1883). O monstruozitate a fost gestul avocatului Titu Maiorescu, care a acceptat să provoace ,,moartea civilă" a ziaristului M.Eminescu, în 1883, atunci când a aranjat cu doctorul Suțu internarea forțată a lui M. Eminescu la clinica particulară a lui Suțu, când a și achitat 300 de lei, pentru a fi ținut M. Eminescu la ,,smintiți" o lună de zile. Amănuntele despre aranjarea internării nelegale sunt scrise chiar de către Maiorescu în jurnalul său, intitulat ,,Însemnări zilnice". După prima internare a lui M. Eminescu, Maiorescu a încercat de două ori să-l pună sub interdicție, deoarece scopul final era interzicerea lui M. Eminescu de a publica articole de presă. Pentru punerea sub interdicție, Maiorescu a încălcat legea de mai multe ori, inclusiv a constituit un Consiliu de familie din care nu făcea parte niciun membru al familiei lui M. Eminescu. În schimb din Consiliul de familie făcea parte Maiorescu, care nu era rudă cu M.Eminescu. La 15 iunie 1889, când încă nici nu răsărise soarele, Maiorescu notase în jurnalul său că M.Eminescu a murit în clinica particulară a doctorului Suțu. Maiorescu știa și cauza morții, deși nu se făcuse încă autopsia, abia intervenise decesul (de câteva ore).

25:12 Ideea că M.Eminescu a fost asasinat corespunde cu afirmația doctorului legist Tălășescu, care a ținut în mâini creierul lui M. Eminescu (partea posterioară a encefalului). Medicul legist Tălășescu a făcut autopsia creierului la Institutul ,,Victor Babeș"(denumire actuală).

Cine e Roland? Repovestire kzfaq.info/get/bejne/lb6KicmcyL3WeHU.html

Benedict al XVI-lea sau Benedict al XIV-lea(13:39)?

Punctul meu de inceput in studiul acestui mare om - Montaigne! Va multumesc!!

Mulțumesc ! Nu mă gândisem și la "Legile" lui Platon, nici nu-mi pusesem unele întrebări, apropo de Utopia, cred, necesare (societate virtuoasă - pedepse etc).

Cel mai nesimtit invitat. Este intrebat ceva si el raspunde altceva. O asemenea deturnare a atentiei nu vezi decat la marii politicieni. Cu alte cuvinte o emisiune care doar dezinformeaza, neprezentand nimic, neraspunzand la nimic si in consecinta neavand nimic in comun cu cartea doamnei Nixey. Pacat domnule Paleologu ca premiteti asemenea analize. Daca titlul ar fi fost ..crestinismul in istorie, invitatul ar fi fost exceptional, dar in toata emisiunea invitatul nu vrea sa discute despre incultii de la inceputul crestinismului si despre modul cum au distrus tot ce era impotriva "noii religii oficiale". Adica in cartea doamnei nu este vorba despre calitatea lumii clasice, antice (a nu se uita Renasterea inseamna intoarcerea la clasicismul antic) ci despre distrugerea efectuata de incultii crestini din anii 300-1500 e.n.

Bineinteles ca nu ca nu. Pur și simplu lumea clasica a apus.

Cu tot respectul, dl profesor a spus ca Nixey a facut cherry picking. dar si dansul face cherry picking in aceasta contraargumentare (foarte interesanta de altfel). Crestinii au prezervat si inglobat doar filosofii compatibili lor, Platon, Aristotel. Dar au distrus mostenirea lui Epicur, intrucat filosofia sa era una materialista si anti-teleologica. Daca nu s-ar fi descoperit papirusurile de la Herculaneum, conservate in urma unui eveniment geologic, am fi pierdut pentru totdeauna multe din informatiile despre la filosofia epicureica.

Cred că (liberul) arbitriu este termenul corect pentru acțiune, conform latinei. Se mai spune arbitraj. Iar arbitru este agentul. De văzut. Stop supraînarmarea! Viva Paz!

Salutări cordiale de pe " Engliterra". Sunt un şofer care ascultă ceva ce în şcoală ( acum 35 de ani) nu am fost îndrumați să citim. Muțumim ! Cu respect, Un şofer in "iuchei" .

Excelent material. Am o mica corectie de facut: primul mare duce al Burgundiei la are va referiti este Filip cel Indraznet (1342-1404) era fiul, nu fratele, regelui cavaler Jean al II-lea (a domnit in Franta 1350-1364).

Va ador și va respect! Ne mai luminați și pe noi.!

Impresionant dialogul de astăzi de la Salonul Literar. Am realizat un minivideo și am inclus linkul spre editura dvs.

Interesante si captivante aceste discutii umaniste! Felicitari si pentru ca mergeti prin scoli sa insufletiti spiritul umanist cumva anchilozat si atrofiat de spiritul tehnicist! Sper si sa puteti candida la Presdintie, din partea Dreptei Unite😉✌

❤❤❤

Buna ziua ba bucur ca v-am ascultat pina la minunea-litere mai mari,tipărituri cu litere mai mari noi n mai virstnici si cu diverse deficite suntem cei mai mulți cititori-ce mai multumesc dle Paleologu ptr speranța lansată ❤❤

Ma bucur ca ati renuntat la melodia de pe fundal. Dupa emisiune, ramaneam cu melodia n cap multe zile.

Cazacii de Nipru sau rusii de pe Nipru. Miron Costin, cronicarul Moldovei, dar si un mare om politic si de cultura - care a trait in primii 20 de ani de viatza in Polonia unde a si studiat la universitatea din Bar - spunea in 1650 foarte clar de ce neam sint cazacii si de unde vin ei: 'Iară de ce om începe a scrie rădicarea căzacilor cu Hmil, hatmanul lor, asupra leşilor, stăpînilor săi, a pomeni de cazaci, ce neam sintu şi de cînd sintu supt cestu nume cozac, cu cale că va hi am socotitu, audzind pre mulţi întrebîndu de acestu nume a lor, de unde şi de cîndu ar hi. Deci mulţi au dzîs că numele lor, cozac, ar hi de la unu neam ce este peste apa Volgăi, anume cassac, ce acele deşerte poveşti sintu. Sînt căzacii de neamul său ruşi, rămăşiţele de oşteni a cnedzilor ruseşti, pre carii cu îndelungate vremi, supuind craii leşeşti şi cădzînd şi Chiovul - (Kievul) -, scaunul Rusii, pre sama leşiloru, ei pe Nipru în gios şi pe de ceia şi pe de iasta parte, trăiia supt ascultarea crailor leşeşti, slobozi de vecinătate, în chipul oştenilor, cu hrana sloboadă pe Nipru, ori cu vînătoria la cîmpi, ori cu pescăria pănă la pragurile Niprului, unde are Niprul în trei locuri praguri, aşea den hirea locului făcute, de cade apa de pe stînci, ce sintu în fundul apei, la loc mai gios. Care locuri nici nu fel de vasu a trece nu poate, fără vasele lor şi acele a lor încă cu mare grije trecu şi de multe ori pe uscate trag vasele, pănă trecu acele locuri. Şi aşe trăia pănă în dzilele lui Avgustu crai (Sigismund al II-lea August, domnie de 43 de ani: 1529-1572). '

În acest episod ați menționat câteva aspecte foarte importante cu privire la Luther și gândirea lui. Totuși va mai lipsit să menționați scrierile lui antisemite, care nu îl onorează deloc.

Eu aș și înfia dacă sunt copii orfani.

Atat de dureros episodul caderii Constantinopolului...

Foarte interesant si captivant tot ce spuneti, ca de obicei👍 Daca ati candida si la Presedintie, pe banii altora, dar fara obligatii majore, bineinteles, am avea mai multi ce vota🤠

O încântare! Mulțumim!❤

Nu ati lasat-o pe doamna sa termine ideile!

Inainte sa ascult il felicit pe dl. Paleologu pt. ideea de emisiune in chiar ziua sf.Constantin si Elena .

Felicitări! Sunteți extraordinar! Va mulțumim pentru culturalizare!